Duminica (14 noiembrie 2010) , daca tot a fost o vreme superba (17C e prea mult pentru aceasta data) am facut cam ce a facut jumatate din locuitorii Aradului: am iesit pe mal cu prietenii. Cum era prea plin pentru gusturile mele, am zis sa dam o fuga pe Strand.

Prima “lovitura”: la intrarea de la Primarie (podul de pontoane) trona un afis mare cat casa “Access Interzis”. Iar pe pod …puteti vedea si voi aici:

Asa ca … am mers spre Podul Decebal pe unde se poate intra pe Strand legal. Bun. Pe langa mirosul oribil care m-a lovit fix cand am trecut pe langa vechea casuta de bilete… era si aspectul de-a dreptul DEZOLANT. Am numarat 3 localuri deschise … si cativa oameni pe la casute plus copiii care se jucau in zona de role.

Am trecut pe langa ruinele fostelor Nefertiti si Cappuccino si ne-am adus aminte cum era…candva. Acum cativa ani cand strandul era animat de lume si te puteai distra.

Zona de distractie (cea cu localurile) de pe Strand poate fi salvata. Ba chiar poate functiona bine-merci tot anul pentru ca un local nu depinde de vremea de afara. Inteleg ca daca e frig nimeni nu merge la terasa, dar majoritatea teraselor au si zona interioara. Ganditi-va, oameni buni! Strandul nu trebuie sa fie sezonier.

Mi-ar fi placut sa fi fost azi animat nu doar de mana de lucratori care renovau un bazin… (duminica, really?). Aceeasi lucratori care au facut beton (sau ce o fi fost) in bucati din topoganul mare…

Pe toti aradenii ne doare sa vedem Strandul o ruina…o ruina care urla sa fie salvata.

(c)foto Cristina Puscas