Guest post scris de Adrian Rotar.

Iata ca incep si eu cu o poveste, povestea unui gurmand la Don. Pentru cei ce nu cunosc locatia, el este situat pe str. Nicolae Balcescu la nr. 1.

De cand intri in restaurant esti intampinat de culori simple si “la moda” e un crem cu parti cicolatii (o parte din mobilier), scaune bej, piatra decorativa, pe ici-colo. Impartit in doua sali … ai impresia ca ai de unde alege ca si pozitionare, din pacate nu prea ai caci mesele sunt pozitionate in asa fel incat oricum ai face tot nu vezi intrarea bine sau televizoarele LCD/Plasma atarnate pe pereti.

Meniul este primul lucru care ma frapeaza si ma incurca: este structurat complet aiurea, pagini lipsa, preturile sunt trecute cu creionul si se vede ca au fost multe stersaturi la preturi (adica preturile pot varia mult sau au fost facute meniurile cu mult timp in urma si nu au fost schimbate). Oricum, pana sa primim meniurile am stat un 10-15 minute de povesti cu chelnerii trecand pe panga noi si trebaluid pe la alte mese, plus ca de cand am primit meniurile au mai trecut 10-15 minute pana sa vina sa ne ia comanda.

Dupa ce intr-un final am ajuns sa comandam … surpiza: vin varsat nu este, au avut ceva probleme de la furnizor si l-au trimis inapoi … mai sa fie, se putea sa fie achizitionat si de altundeva vin in asa fel incat sa nu se ramana fara vin varsat pentru clientii doritori de un vin.

OK, am trecut la comanda, fiind mai multi … eh … ne-am codit putin cu intrebari si dorinte, eu am avut pofta de ceva cu carne si ceva cu branza, asa ca am solicitat un sfat de la chelnerita (super de treaba, fiind si glumeata, in limitele perfecte incat sa nu te calce pe nervi). In urma sfatului m-am ales cu urmatoarea comanda: snitel de pui umplut cu branza, dat prin crispy, cartofi copti picanti, o salata de varza. Cei doi cu care am fost au avut pofta de pizza, astfel ca si-au comandat Quatro Stagioni pe doua farfurii, iar de desert clatite cu branza (conform meniului: clatine, branza dulce si sos de vanilie).

Dupa mai bine de alte 10 minute ne soseste comanda (deh … dupa cam 40 minute de asteptare era si timpul, caci eram cam lihniti 😉 ). Comanda, fix ce am cerut, bine aranjata in farfurie, cu busuioc maruntit pe post de ornament si presarat peste tot. Tot respectul pentru bucatar, mancarea a fost delicioasa, fix cum trebuia, snitelul nici foarte cald incat sa intind branza peste tot, nici rece sa nu o simt ca fiind branza topita. Cartofii picanti, dar nu exagerat (desi imi place mancarea picanta), varza a lasat putin de dorit, fiind cam moale si imi parea a fi mai veche, nu preparata pe loc, ceva parca ar fi fost facuta de dimineata si tinuta pana seara cand am ajuns noi sa mancam. Pizza a fost laudata, fiind pe un blat subtire, crocant dar nu foarte, asa incat sa fie usor de mestcat dar nu gumat.

Desertul a fost o surpriza putin neplacuta pentru unul din cei doi ce l-au comandat (eu fiind inca la snitel m-am bucurat ca nu am comandat caci nu mai aveam loc, fiind satul), va amintiti ca spuneam ca in meniu spunea ca este cu branza dulce? Ei … stafidele nu au fost precizate, bineinteles ca era plin de stafide iar prietenul meu nu se prea impaca cu ele. In rest a fost bun (asta bazandu-ma pe vorbele lor).

Ce a fost interesant in cadrul atmosferei din restaurant a fost sicanarea dintre chelneri, isi fac “glume” unul altuia, aducandu-si sticle de suc ce au “cazut” pe jos inainte si ce datorita dioxidului de carbon dau pe dinafara cand sunt deschise. La televizor rula Digi Sport (complet aiurea caci nu era la acea ora nici un meci), muzica prea incet, dar placuta si muzica de calitate.

Oricum, exceptand unele defecte, mentionate 😉 pot spune ca Don Resaurant&Pizzerie ia de la mine 4 stele din maximul de 5 care sunt dispus sa le dau 😉

Pe viitor ramane de vazut unde si cum voi fi primit, cum voi fi tratat si ce fel de mancare voi degusta. Asa ca … asteptati-va sa scriu despre cat mai multe localuri si locuri de a manca prin Arad.