Va spuneam anul trecut pe la sfarsitul lui Octombrie ca am castigat doua bilete dus-intors de la defuncta Blue Air (n.a. din Martie 2023), pe orice destinatie aleg, cu acest articol . La inceputul acestui an, am facut rezervarile pentru zborul Bucuresti Baneasa- London Luton si retur. Iata ca draftul acestui articol l-am scriu din capitala Marii Britanii, Londra. (*)
Am ajuns in Bucuresti duminica 13 martie , dupa 11 ore cu trenul. Obositi, satui, nervosi… nici putere sa ma duc pana in Drumul Taberei cu troleul nu am avut (sa stau la o prietena) , asa ca am ales Hello Hotels , langa Gara de Nord, la recomandarile lui @BucharestLife (si uite asa va spun si cum sa folositi social media atunci cand sunteti pe drumuri). Pentru 35 euro (2 persoane) am avut camera dubla, baie in camera, tv in camera si wi-fi gratuit in lobby. Domnisoara de la receptie a uitat sa faca wake up call insa (noroc cu alarmele de la telefoane), dar taxiul pana la Baneasa ne-a costat doar 15 lei. Sincer, un chilipir. (Ca si comparatie in Arad dau 7-8 lei pentru un drum Teatru – Maranata)
Am ajuns prea devreme in aerogara. Check-in-ul la Blue Air pentru Londa s-a deschis in jur de ora 6, noi eram la 5 deja in Baneasa (sa ma invat minte sa mai ascult de prieteni..mda). E drept ca si pe site-ul Blue Air se sugereaza sa fi in aeroport , mai ales in Baneasa, cu 3 ore inainte de zbor…iar la cate horror stories auzisem despre Baneasa, am luat-o de buna. De fapt, Baneasa nu e asa aiurea. (Desi la intoarcerea din Londra, Aeroportul Baneasa mi s-a parut o chestie mica, veche, prafuita, oribila). Au fost deschise doua ghisee de check-in pentru zborul nostru si a mers foarte repede. Coada a fost, insa, la security check. Sunt 2 ghisee unde verifica actele de calatorie (pasaport/ID card si boarding pass) si 4 posturi de security check. Una dintre cozi a mers infernal de incet (saracul meu iubit fix acolo a nimerit)… insa unde am nimerit eu, am scapat foarte repede. E drept ca in carry on aveam haine, carti si carnetele, electronicele le pasasem la iubit in carry on-ul lui. Si nici nu am avut te miri ce sa nu pot trece usor de control. Pe scurt, a fost ok.
O data ajunsi in avion , singurul meu comentariu a fost referitor la cat loc ai in avion. Vecinii de zbor, din fata, au lasat scaunele pe spate, iar ca sa am loc am facut si eu la el. Altfel nu puteam sa stau chiar nici cum. Am zburat cu un Boeing 737-400 , si niste piloti de la Blue Air absolut minunati. Fie am avut noroc de vreme buna, fie a fost noroc chior…dar e drept ca a zborul a fost de-a dreptul relaxant.
Am ajung la timp la Londra, sa descoperim un aeroport foarte bine organizat. Iar cand am ajuns noi nu a fost aglomerat. Am trecut usor de border check si apoi am luat bagajul depozitat la cala.
Iar dupa aceea, a inceput plimbarea cu mijloacele de transport, EFICIENTE, din Londra. De la Luton in oras trebuie sa iei trenul. Iar gara e legata de aeroport cu autobus. Exista bilete mixed care costa 14 Pounds un drum. Din gara, pentru a ajunge in centru am luat trenul spre King’s Cross / St. Pancras International . St. Pancras e numele garii iar King’s Cross e numele statiei de metrou (underground). Mi-a placut cat de bine sunt marcate liniile , fiind codate pe culori. Noi am luat Circle Line (galben) pana la Paddington , iar de acolo am plecam pe jos spre hotel. M-am indragostit instant de casele cochete si strazile inguste. Aveam impresia ca am ajuns intr-un oras de poveste.
Acest articol l-am scris in camera de hotel (si l-am editat, ulterior, pe tren spre Arad). Avem wi-fi in hotel dar nu s-a caznit sa mearga in cele patru nopti cat am stat noi in hotel.
(*) de ce draft? Pentru ca , evident, in Londra netul nu a vrut sa faca pace cu noi…si nu am gasit modalitate sa ajungem online.
(c) foto Cristina Puscas
Pingback: De la Londra la Bucuresti, tot cu Blue Air | Prin Arad
Pingback: 2011: pe unde am umblat | Prin Arad
Cititnd articolul tău mi-am adus aminte că prima dată am zburat cu Blue Air tot către Londra pe Luton. Ştiu că a fost un zbor dus-întors destul de liniştit, fără prea mare bătaie de cap, cu plecare tot de pe Băneasa.
Problema mea majoră a fost ieri, la întoarcerea din Nisa către Bucureşti când, pur şi simplu am rămas cu gura căscată. Nu mi se pare normal să trateze clienţii cu scârbă şi plictis, gumă de mestecat pe scaun mi se pare şi mai aiurea. Ok, înţeleg că un pasager rău-voitor a făcut asta, dar cred că rolul stewardeselor este să verifice dacă aeronava este pregătită de decolare, iar aici intră şi curăţenia.
M-a surprins faptul că ei nu îşi cer scuze nici când le scri un mesaj în care specifici asta.
Troller-ul meu e spart, iar acum o să iau legătura şi cu cei de la Lost&Found.
Vina e a liniei ca isi pun zborurile dus-intors cu putin timp intre ele; deh sa nu plateasca prea mult “in deplasare”. Si atunci abia dc mai dau un ochi prin aeronava pana se face imbarcarea de intors.
Am avut si eu cala la ei – prima si ULTIMA data cand am mers cu baga de cala – dar a ramas intreg (e drept ca nu era din ala ce se poate sparge).