Dupa fiecare iesire din oras – fie ea de o zi sau o saptamana – am obiceiul sa trag concluziile de rigoare. De exemplu, cand am fost la Lipova am realizat cat de mult mi-au lipsit iesirile scurte din oras, cu prietenii. Iar cand am fost la munte am realizat cat de diferita sunt de gasca din capitala.
Ce am invatat din aceasta excursie?
In primul rand ca , pe cum calatoresc mai mult, limita mea de rabdare devine din ce in ce mai…elastica. Unsprazece ore pe tren? Frustrant , da, dar nu am reusit sa ma enervez. Unde mai pui ca la drumul dus spre Bucuresti nu am avut priza. Macar la intoarcere am apucat sa stau sa scriu articolele.
Aeroport mic , inghesuit si care cere un upgrade mare? Inghitem in sec si trecem mai departe. Nu se merita nervii. Parol. Desi dupa vezi cat de elegant si rapid este totul in aeroporturi europene (gen London Luton) , te cam apuca dracii cand vii inapoi pe Baneasa.
Doamne acre la bilete si/sau vama? Injur in san si asta e. Nu ma mai lupt cu morile de vant ca nu are rost.
Cum nici nu stiam ca este wi-fi in hotel, cand am realizat ca de fapt, oricum nu merge, ma tenta sa le flutur cartea de vizita pe sub nas. Nu de alta dar le-am spus ca nu avem net in camera si ni s-a spus ca e defectiune in zona. Doar la ei la receptie mergea netul. Am zis totusi pas si nu am bombanit, las ca si asa ii voi arde eu cu un review in articol. E mai sanatos. Plus ca pe site de limba Engleza primeste destule vizualizari.
Insa fac ce fac si Bucurestiul inca nu imi place. Nici oamenii, nici atmosfera si nici sistemul de transport public groaznic. Ah da, plus acriturile de la vama. Comparand cu Londra, nici nu cred ca trebuie sa vad zic ce oras iese in avantaj.
Am realizat, din nou, ca imi place sa nu stau pe acasa si mi-am adus aminte de promisiunea facuta de a vedea o noua tara in fiecare an. Aveam eu fixul cu vizitatul tuturor capitalelor europene, dar mai e pana acolo (am bifat abia patru pana acum).
Am realizat ca imi place sa aduc de pe unde umblu lucrusoare care sa tina (cana de la Sighisoara din 2000 o mai am si acum).
Pe cum apuc sa vad tari cu adevarat europene si civilizate, realizez ca Romania sta prost la multe. Infrastructura nu avem. La noi mergi cu o medie de 45 km la ora pe calea ferata in timp ce in Londra am mers cu 75 mile pe ora. La noi aeroporturile unde zboara companiile low-cost sunt mici, inghesuite si fara prea multe dotari, afara, desi sunt aeroporturi secundare, gasesti tot ce ai nevoie.
Singura bucurie ca suntem membrii UE? Putem circula in afara tarii doar cu buletinul iar formalitatile vamale sunt simple si rapide.
frumoasa experienta
ar trebui sa ignori problemele cu aeroporturi etc ..
Nu le ignor. Dar le folosesc 🙂 in primul rand pentru articole (la munca si cele personale) si apoi , sper ca atunci cand vom fi destui care vom spune ca se poate si altfel decat in Romania, la noi se va schimba ceva…in bine.
Pingback: Day 8 – Love Learning | A Travel Writer's Travel Blog